si mai cant din cand in cand

Hehe... nu mai canta poetul pentru toamna, s-a dus vremea lui. Canta fotograful, ca e si el om saracu'...
Si cum nu mi-s nici eu mai breaza, lalai si eu! ce? io mi-s mai proasta?
Uite asa, in patru strofe (asa e trendy) pe aceeasi tema (de fapt ma tem ca e doar refrenul, nu prea ma pricep...):

Si totusi nu ma pot abtine...
Pentru ca devine apasator; ... nu prea inteleg ce e asa frumos ca verdele se face rosu, iar soarele cu cat straluceste mai tare cu atat este mai rece...
In plus, ma ia cu melancolie si imediat imi aduc aminte ca melancolia este inventia oamenilor tristi, drept pentru care ma conformez si ma intristez. Chiar foarte tare.
Recunosc :) - ca e atat de frumos incat iti vine sa canti. Sau sa lalai. Nu cant cu melancolie si tristetze de toamna - ci lalai bucuroz pentru broscutza mea draga care a urcat pe nerasuflate un munte - de dragul toamnei :D ...